Muzeul ”Avram Iancu” Câmpeni

Aici și-a avut Avram Iancu cartierul general în timpul revoluției din 1848. Pe 30 mai 1989, an aniversar, 150 ani de la luptele eroice din zona Munților Apuseni, s-a deschis un frumos muzeu.       Muzeul este deschis de Luni până Vineri între orele 07.30-15.30 și este găzduit în clădirea unde în perioada Revoluției de la 1848- 1849, prefectul “Legiunii Auraria Gemina”, Avram Iancu, și-a avut cartierul general.

Prima sală, prezintă cu ajutorul unor piese și a unor materiale (fotocopii, schițe) istoria veche și străveche a acestor meleaguri, parte integrantă din istoria țării noastre.

În Sala a II-a ideea fundamentală este constituirea statelor feudale românești care a reprezentat un moment de seamă în lupta pentru afirmarea și păstrarea identității neamului românesc.

Un rol important îl ocupă în cadrul expoziției “Momentul Mihai Viteazul” și înfăptuirea primei uniri a celor trei țări române (sala III).

Răsfoind mai departe filele istoriei, ajungem la sec. al XVIII-lea care încheie perioada medievală – cucerirea hazburgică a Principatului Transilvaniei, urmată de înăsprirea dominației străine, determinând o mare ridicare la luptă a românilor din zona Mulților Apuseni – Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan (1784).

Sala a IV-a, atât prin amplasarea cât și prin tematica sa poate fi considerată spațiul central al Muzeului din Cîmpeni. Aici găsim piese, imagini, documente, texte explicative referitoare la evenimentele revoluționare din Munții Apuseni din 1848-1849 și la personalitatea cea mai pregnantă a acestor evenimente Avram Iancu. Aici găsim texte cuprinzând referiri la Revoluție, testamentul lui Avram Iancu, jubileul din 1924 când s-a sărbătorit 100 de ani de la nașterea Eroului Principal și macheta statuii “Craiului Munților” executată de C-tin D. Bărbat. În această sală sunt expuse unelte pentru prelucrarea fibrelor animale și vegetale, obiecte de uz casnic, macheta tunului de cireș și un colț etnografic cu obiecte tradiționale.

Cîmpeniul se situează, prin merite și jertfă, spunea istoricul Vasile Nitea, la rangul de “muzeu istoric și Pantheon al poporului roman”. De aici a început revolta de la Cîmpeni, care a fost preludiul Marii Horiade de la 1784. Aici se află beciul în care s-au produs incidentele sângeroase de la 1782. Acest beci, care a dăinuit peste vremuri, amintește de suferințele și nedreptățile de care au avut parte moții. În interiorul lui se află “POARTA” – din acea perioadă, azi fiind ca obiect de muzeu, 8 vitrine în care sunt expuse obiecte și documente istorice legate de răscoală. În fundal domină o frumoasă și impresionară piatră murală înfățișându-i pe HOREA, CLOŞCA și CRIŞAN. Acest beci, din toamna anului 1996 a primit denumirea de “Muzeul lui HOREA”, muzeu unde noile generații de tineri învață istoria însângerată a moților.